Alfabetizarea digitală în sănătate îi îndrumă pe tineri către medic, nu către autotratament
Un nivel mai ridicat de alfabetizare digitală în sănătate nu îi determină pe pacienții tineri să înlocuiască consultațiile medicale cu autotratamentul, ci dimpotrivă: îi încurajează să se prezinte la cabinetul medicului. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Open Medicine, intitulat „e-health literacy, health-seeking behaviors, and perceived ease of use of digital health systems in outpatients”.
Cercetarea a chestionat 847 de pacienți ambulatorii cu vârste între 18 și 43 de ani, la Spitalul Universitar Gazi din Ankara, Turcia. Autorii au analizat modul în care alfabetizarea digitală în sănătate influențează căutarea de remedii de către pacienți, precum și utilizarea platformelor naționale din Turcia — sistemul central de programare a medicilor (MHRS) și sistemul de dosar medical personal (e-Nabız). Competențele participanților au fost evaluate cu ajutorul scalei eHealth Literacy Scale (eHEALS), unde scorurile mai mari reflectă un nivel mai bun de pregătire.
Rezultatele contrazic presupunerea frecventă potrivit căreia pacienții cu alfabetizare digitală în sănătate tind să ocolească medicina tradițională, autodiagnosticându-se și autotratându-se. Un nivel mai ridicat de alfabetizare digitală a fost asociat atât cu mai multe căutări online, cât și cu mai multe vizite la furnizorii de servicii medicale, pacienții folosind internetul pentru a se pregăti și pentru a căuta îngrijire profesională.
De asemenea, pacienții cu competențe digitale mai bune au fost mai predispuși să considere ușor de utilizat aplicațiile guvernamentale de sănătate digitală. Totuși, alfabetizarea digitală nu a fost legată de obiceiurile tradiționale de sănătate, precum apelarea la remedii casnice sau la sfaturile prietenilor și familiei, care rămân influențate de legături sociale strânse și de tradiții culturale.
Studiul a arătat și modul în care caracteristicile demografice cotidiene modelează alegerile pacienților: femeile au utilizat canalele digitale și profesionale de sănătate mai mult decât bărbații, iar un nivel mai ridicat de educație a anticipat mai multe vizite la profesioniștii medicali. În schimb, părinții au fost mult mai predispuși să se bazeze pe remedii casnice și pe rețele personale apropiate înainte de a apela la surse digitale de sănătate, iar persoanele cu o stare de sănătate mai precară au întâmpinat dificultăți mai mari în navigarea portalurilor online de sănătate, ceea ce evidențiază modul în care povara bolii poate accentua barierele digitale.
Autorii studiului au subliniat necesitatea unor intervenții țintite de alfabetizare digitală în sănătate, chiar și în rândul populațiilor tinere familiarizate cu tehnologia, pentru a promova un acces echitabil la serviciile de sănătate și pentru a reduce disparitățile digitale.
