Un program de sănătate publică a modificat structura relațiilor sociale în satele din Honduras
Un program educațional destinat îmbunătățirii sănătății mamei și copilului a transformat fundamental țesutul social al satelor rurale din Honduras în care a fost aplicat, arată un studiu condus de cercetători de la Universitatea Yale. Concluziile au relevanță pentru orice intervenție care urmărește să amelioreze bunăstarea oamenilor prin răspândirea de informații sau prin schimbarea comportamentelor prin contagiune socială.
Un studiu anterior realizat pe același program din Honduras arătase că valorificarea rețelelor sociale poate spori eficacitatea intervențiilor de sănătate publică. Noua cercetare sugerează că astfel de inițiative modifică totodată conexiunile sociale deja existente în comunitățile care le primesc.
Studiul, bazat pe un trial randomizat controlat care a implicat 8.331 de persoane din 110 sate izolate din Honduras, a constatat că intervenția educațională a schimbat nu doar persoanele cu care oamenii discutau pentru sfaturi legate de sănătate, ci a afectat și rețelele lor de prietenie și cele financiare. Rezultatele au fost publicate în revista Nature.
„De obicei ne gândim la intervențiile de sănătate publică doar ca la o modalitate de a transmite educație sanitară, cu potențialul de a îmbunătăți cunoștințele și comportamentele legate de sănătate, dar se dovedește că ele acționează și ca instituții sociale care pot rescrie fundamental conexiunile umane”, a declarat Laura Forastiere, profesor asociat de biostatistică la Școala de Sănătate Publică a Universității Yale și coautoare principală a studiului. „Cercetarea noastră arată că, atunci când sunt furnizate informații noi, întreaga structură a relațiilor oamenilor, în special cele bazate pe schimbul de informații, poate fi alterată.”
Marios Papamichalis, cercetător postdoctoral la Laboratorul pentru Natura Umană al Universității Yale, este coautor principal alături de Forastiere. Din echipă au mai făcut parte Nicholas Christakis, profesor la Facultatea de Arte și Științe a Universității Yale și director al laboratorului, și Edoardo M. Airoldi, profesor de statistică și știința datelor la Temple University.
Nivelul de participare remodelează conexiunile din sate
Pentru noul studiu, cercetătorii au derulat un program educațional de 22 de luni care promova sănătatea mamei, a copilului și a nou-născutului în 110 sate dintr-o zonă izolată a Hondurasului. Înainte și după intervenție, echipa a cartografiat rețelele sociale ale satelor și a variat procentul de gospodării care au primit programul educațional în fiecare sat. Satele au fost clasificate ca având participare „redusă” (între 5% și 30% din gospodării) sau „ridicată” (între 50% și 100%). Un alt grup de sate, în care nicio gospodărie nu a participat la program, a servit drept grup de referință.
În satele cu participare redusă, persoanele care au luat parte la program au rupt legăturile cu sătenii care nu participaseră și pe care îi consultau anterior pentru sfaturi de sănătate, ceea ce le-a lăsat pe cele din urmă cu mai puține conexiuni și a redus conectivitatea generală a rețelei. În schimb, în satele cu participare ridicată, cei care au primit intervenția și-au sporit numărul de legături sociale, crescând conectivitatea generală a rețelelor comunității.
„Gândiți-vă la rețeaua socială a unui sat ca la jocul de pase al unei echipe de fotbal”, a explicat Forastiere. „Dacă doar câțiva jucători învață un nou sistem tactic, ca în satele noastre cu participare redusă, ei și colegii lor încetează să își mai paseze mingea, iar jocul echipei se destramă. Dar odată ce majoritatea echipei îl învață, ca în satele cu participare ridicată, își pasează mingea mai mult, iar întreaga echipă devine mai bine conectată.”
Efecte durabile dincolo de sfaturile de sănătate
Intervenția sanitară a remodelat și rețelele de prietenie și cele financiare ale oamenilor, ca un fel de efect secundar. „Poate fi o chestiune de încredere”, a spus Papamichalis. „Odată ce capeți încredere în cineva, chiar dacă doar în privința unor aspecte legate de sănătate, acea încredere se poate extinde și în alte aspecte ale vieții unei persoane.”
Studiul a constatat că schimbările în structura socială a satelor induse de programul educațional au fost durabile, persistând în general trei ani după încheierea intervenției.
„Se derulează în permanență nenumărate intervenții de economie a dezvoltării și de sănătate publică în locuri din întreaga lume”, a spus Christakis. „Iar munca noastră arată că aceste intervenții pot induce involuntar schimbări în cine este conectat cu cine, în moduri care ar putea fie dăuna, fie aduce beneficii populațiilor locale.”
