Prejudecățile legate de accent, o responsabilitate comună
Persoanele care vorbesc cu un accent știu că acest lucru poate duce la discriminare. Accentul le poate afecta șansele la interviurile de angajare, relațiile de la locul de muncă și schimburile cotidiene. De cele mai multe ori însă, ceea ce au la dispoziție sunt doar relatări personale: propriile experiențe și cele ale cunoscuților.
Cercetările arată că ascultătorii pot înțelege adesea foarte bine vorbirea cu accent. Totuși, aceste concluzii ajung rareori la vorbitorii cu accent sau la specialiștii care iau decizii importante ce le afectează viața, cum ar fi responsabilii de recrutare. Această ruptură a stat la baza unor proiecte recente menite să ajute oamenii să recunoască, să înțeleagă și să combată mai bine prejudecățile legate de accent.
Cetățenii devin cercetători
O modalitate promițătoare de a reduce distanța dintre cercetători și practicieni este știința cetățenească, care îi tratează pe membrii publicului ca pe niște cercetători. De obicei, această abordare este folosită pentru a colecta date locale la scară largă, prin activități precum fotografierea faunei sau monitorizarea poluării. În mod obișnuit, fluxul este unidirecțional: cetățenii-cercetători predau datele specialiștilor.
Proiectele recente au mers însă mai departe, adoptând o abordare participativă bazată pe comunitate, în care membrii comunității sunt implicați în fiecare etapă, de la conceperea studiului până la publicare. Echipa rezultată a reunit 12 co-cercetători din comunitate și șase cercetători academici, toți imigranți de prima sau a doua generație în Canada, cu origini etnice și lingvistice diverse. Timp de opt săptămâni, grupul s-a întâlnit pentru a discuta despre prejudecățile legate de accent, a reflecta asupra experiențelor trăite și a dezvolta mini-proiecte menite să le contracareze în viața de zi cu zi.
Mini-proiecte pentru conștientizare
Mini-proiectele s-au concentrat pe declanșarea de conversații și pe creșterea gradului de conștientizare. Sawri Madkaikar, consilieră de carieră și facilitatoare la YWCA Metro Vancouver, a scris o postare pe LinkedIn care alătura experiența unui vorbitor cu accent în Canada cu rezultatele cercetărilor pe această temă. Karolyn Chen, coordonatoare de resurse umane la Maples Group, a lucrat împreună cu alți co-cercetători la un videoclip cu locuitori din Montreal. Fiecare se prezenta în engleză și în limba maternă, alegea un cuvânt care descrie pentru el diversitatea și împărtășea impresiile despre presupusa legătură dintre accent și competență.
Parcursul lor de cetățeni-cercetători a dus la o dezvoltare personală și profesională pentru co-cercetătorii din comunitate, care au ajuns să se vadă drept agenți ai schimbării. Când echipa s-a reunit un an mai târziu, mulți au descris schimbări în modul în care privesc accentele. Unii erau mai conștienți de legătura dintre accent și identitate. Alții au spus că au mai multă răbdare și empatie față de vorbitorii cu accent. Chen a reflectat că „nu e nevoie să grăbești pe nimeni sau să te frustrezi” atunci când comunicarea este dificilă și că „nu e nicio rușine să ceri pur și simplu să ți se repete”. Madkaikar a vorbit despre nesiguranța pe care o poartă mulți vorbitori cu accent, observând că aceștia „simt că nu sunt buni la engleză, ceea ce nu este adevărat”.
Recunoașterea prejudecății, primul pas
Co-cercetătorii au evidențiat și dificultățile. Deoarece prejudecata legată de accent este adesea ascunsă, ea poate fi deghizată într-o simplă neînțelegere a vorbitorului. Totodată, au discutat despre cât de greu este să găsești reacția potrivită la o astfel de prejudecată și să sprijini persoana vizată în acel moment. Provocarea este astfel dublă: prejudecata legată de accent este greu de observat, iar chiar dacă o observăm, nu avem strategiile pentru a reacționa.
Privind în perspectivă, co-cercetătorii și-au exprimat dorința de a continua colaborarea. Succesul ar putea însemna o mai mare conștientizare publică a prejudecăților legate de accent și spații în care vorbitorii cu accent să se simtă incluși și în siguranță. Chen a spus, iar echipa a fost de acord: „Să educi chiar și o singură persoană este un început minunat.”
Trei pași la îndemâna oricui
Deoarece instrumentele practice disponibile sunt puține, autorii încheie cu trei pași pe care îi poate face oricine. Primul: concentrează-te pe ce spun oamenii, nu pe cum spun. A întreba un vorbitor cu accent de unde este sau a comenta accentul său poate părea inofensiv, dar ambele mută atenția de la mesajul vorbitorului. Al doilea: ascultă cu răbdare și empatie. Chiar dacă o persoană vorbește cu accent, probabil o poți înțelege; dacă nu prinzi un cuvânt sau o expresie, cere lămuriri. Al treilea: cunoaște vorbitorii cu accent, pentru că, cu cât interacționezi mai mult, cu atât îi vei înțelege mai bine.
Întrebarea care rămâne pentru fiecare este cum ar reacționa dacă ar experimenta el însuși o prejudecată legată de accent.
