Contabilitatea globală arată costul economic al pierderilor de ecosisteme cauzate de creșterea nivelului mării
O analiză globală estimează că valoarea serviciilor ecosistemice care ar putea fi pierdute din cauza creșterii nivelului mării va depăși 100 de miliarde de dolari internaționali din 2020 pe an până în 2100, potrivit unui studiu publicat în PNAS Nexus. Țările care riscă să piardă cel mai mult nu sunt însă și cele mai mari emitente de gaze cu efect de seră.
Pe măsură ce clima se încălzește, topirea gheții și dilatarea apei odată cu creșterea temperaturii determină ridicarea nivelului mării. Qinglong Shao și colegii săi au calculat valoarea serviciilor ecosistemice care ar fi distruse de creșterea nivelului mării preconizată pentru perioada 2030–2100, în mai multe scenarii utilizate de modelatorii climatici.
Deși cea mai mare parte a terenurilor pierdute este reprezentată de suprafețe impermeabile și terenuri agricole, tipul de ecosistem cu cea mai mare pierdere relativă este cel al zonelor umede, care ar putea pierde între 1,21% și 2,20% din suprafața totală din cauza creșterii nivelului mării, în funcție de scenariu.
Autorii au calculat valoarea serviciilor de aprovizionare, reglare, habitat și culturale ale terenurilor folosind Baza de date pentru evaluarea serviciilor ecosistemice 2.0. În scenariul „Middle of the Road”, pierderile totale de servicii ecosistemice se ridică la 164,46 miliarde de dolari internaționali din 2020 pe an.
Pierderile absolute la nivel național sunt cele mai mari în China, Myanmar, Brazilia, Rusia și Vietnam. În schimb, pierderea relativă – adică valoarea serviciilor ecosistemice pierdute din cauza creșterii nivelului mării raportată la valoarea totală a serviciilor ecosistemice generate de o țară – este cea mai mare în țările joase de coastă și din delte, precum Țările de Jos, Egipt, Bahamas, Belgia și Irak.
Autorii au comparat, de asemenea, emisiile cumulative de dioxid de carbon ale fiecărei țări până în 2024, normalizate la populația din 2024, cu pierderea preconizată de valoare ecosistemică pe cap de locuitor. Potrivit autorilor, țările care vor pierde cel mai mult nu sunt cele mai poluante, iar injustiția acestor prejudicii se va accentua după mijlocul secolului, cu implicații pentru finanțarea pierderilor și daunelor.
