Veverițele din Montreal dezvăluie indicii despre evoluția speciilor urbane
Un studiu recent realizat în parcurile din Montreal arată că variațiile de culoare ale blănii veverițelor cenușii de est (Sciurus carolinensis) sunt influențate nu doar de urbanizare, ci și de condiții locale specifice, precum acoperirea coronamentului forestier și prezența râului St. Lawrence și a afluenților săi.
Cercetătorii au descoperit că aceste caracteristici geografice pot limita deplasarea animalelor și pot crea populații distincte. Rezultatele au fost publicate în Journal of Animal Ecology.
„Am vizitat aproape 200 de parcuri din oraș cu bicicleta în timpul liber, în prima vară petrecută la McGill, și am observat peste 800 de veverițe, unele cenușii, altele negre”, a declarat Francis Quang-Hai Dinh, primul autor al studiului, care era student la McGill în momentul colectării datelor.
Pe lângă observațiile directe, cercetătorii au strâns date prin sondaje în parcuri și observații științifice cetățenești.
Blana neagră, favorizată de zonele răcoroase și împădurite
Deși veverițele cu blană cenușie sunt cele mai frecvent întâlnite în Montreal, proporția celor cu blană neagră (melanică) a fost cea mai ridicată în zonele cu temperaturi mai scăzute iarna și cu acoperire forestieră mai densă. Capacitatea blănii mai închise la culoare de a reține căldura ar putea oferi un avantaj biologic în sezonul rece.
Contrar tendințelor observate în multe alte orașe, veverițele negre au fost în general mai puțin prezente în zonele mai urbanizate din Montreal. Cercetătorii precizează că acest rezultat necesită investigații suplimentare.
Cartierele și râurile modelează adaptarea
Constatările evidențiază modul în care fauna sălbatică poate reacționa la condiții de mediu la o scară foarte locală. Orașele nu sunt habitate uniforme, ci peisaje complexe în care diferențele dintre cartiere, precum și particularitățile geografice precum râurile, pot influența adaptarea și evoluția animalelor de-a lungul timpului.
„Oamenii percep adesea orașele ca un singur tip de mediu, dar rezultatele noastre arată că condițiile cu care se confruntă animalele pot varia dramatic de la un cartier la altul”, a afirmat Allison Roth, autoarea senior a studiului, care a fost cercetător postdoctoral GRIL în Departamentul de Biologie al Universității McGill în timpul colectării datelor. Roth este în prezent profesoară asistentă la Universitatea din Missouri.
„Aceste diferențe locale, împreună cu bariere precum râurile, pot modela modul în care evoluează populațiile de animale sălbatice, ceea ce înseamnă că trebuie să privim dincolo de simplele comparații urban-rural pentru a înțelege adaptarea în orașe”, a adăugat ea.
Observațiile din curtea proprie, contribuție la ecologia generală
Studiul a fost inclus într-o secțiune specială publicată de cinci reviste de ecologie, dedicată modului în care cercetătorii folosesc seturi mari de date deschise și abordări colaborative pentru a răspunde la întrebări ecologice majore.
„Acest proiect arată că descoperirile pot fi accesibile și că poți face știință în propria curte”, a spus Dinh.
