Copacii degradați din cartierele sărace oferă mai puține beneficii pentru mediu
Un studiu realizat în 29 de orașe din Statele Unite arată că sănătatea copacilor urbani diferă semnificativ în funcție de nivelul socio-economic al cartierelor. În timp ce în zonele cele mai înstărite, locuite predominant de persoane albe, aproximativ 17% dintre copaci prezintă deteriorări, în cartierele sărace și cu o diversitate rasială ridicată proporția ajunge la aproape 60%.
Cercetarea, publicată în revista Urban Forestry & Urban Greening, a fost condusă de Maya Mangala-Munuma, absolventă a Universității Cornell, pornind de la o observație făcută în orașul natal, Grand Rapids, Michigan. Trecând dintr-un cartier prosper într-unul mai sărac, ea a remarcat că nu doar locuințele și locuitorii se schimbă, ci și copacii.
Pe lângă diferența privind deteriorarea, studiul a constatat că arborii din cartierele cu populație preponderent minoritară au cu aproximativ 7% mai puține frunze și sunt mai susceptibili de a fi morți. Analiza a utilizat evaluări la sol pentru 23.659 de copaci din 3.166 de parcele reprezentative, corelate cu date demografice, economice și locative furnizate de Biroul de Recensământ al Statelor Unite.
Daniel Katz, profesor asistent în cadrul Școlii de Științe Integrative ale Plantelor de la Cornell și autor principal al studiului, a declarat că rezultatul este izbitor și se repetă în toate orașele analizate. El a explicat că arborii oferă servicii esențiale precum răcirea aerului și reducerea numărului de prezentări la urgență în timpul valurilor de căldură, iar persoanele cele mai vulnerabile sunt cele care beneficiază cel mai puțin de aceste servicii.
Cercetări anterioare, bazate pe imagini aeriene, au documentat deja că în cartierele cu venituri mici și cu populație minoritară există mai puțini copaci decât în zonele mai înstărite. Noul studiu este primul care ia în calcul și starea de sănătate a arborilor, un factor care influențează direct beneficiile oferite. Un copac matur și sănătos asigură umbră, reduce poluanții atmosferici și reține apele pluviale, în timp ce un copac deteriorat oferă aceste beneficii într-o măsură redusă sau deloc și poate deveni periculos, cu ramuri sau chiar trunchiuri întregi expuse riscului de prăbușire.
Studiul nu analizează cauzele acestor discrepanțe, însă Katz sugerează că un factor important este rata mai scăzută de proprietari de locuințe în cartierele mai sărace și mai diverse rasial, întrucât proprietarii au mai mult interes să planteze și să îngrijească arbori. El a legat acest fenomen de moștenirea practicilor istorice de discriminare locativă, cunoscute sub numele de redlining, prin care instituții financiare acordau mai frecvent credite persoanelor albe și mai înstărite, deși aceste practici nu mai sunt în vigoare de câteva decenii.
Mangala-Munuma, în prezent administrator de cercetare la Institutul Van Andel din Grand Rapids, speră că studiul va atrage atenția locuitorilor și autorităților locale asupra unei noi forme de inegalitate care poate fi remediată. Ea subliniază că rezolvarea problemei începe cu recunoașterea existenței ei.
Echipa de cercetare lucrează în prezent la utilizarea datelor satelitare pentru a identifica în mod precis copacii individuali afectați, în loc să extrapoleze de la parcele reprezentative. Katz a explicat că obiectivul este de a putea indica exact care arbori sunt expuși riscului.
La studiu au contribuit și Eli Robinson, Sarah R. Young și doctorul Arnab Ghosh de la Weill Cornell Medicine, cercetătorul postdoctoral David L. Miller, Alexander Young de la Universitatea din New Hampshire, Wenna Xi de la Universitatea Northwestern și Chenghao Wang de la Universitatea din Oklahoma.
