Japonia lansează misiunea MMX pentru a aduce mostre de pe Phobos
Japonia se pregătește să lanseze o misiune spațială îndreptată spre Marte, însă nava nu va asoliza pe planeta roșie. Misiunea Martian Moons Exploration (MMX) se va concentra asupra lui Phobos, cea mai mare dintre cele două luni mici ale lui Marte. Lansarea este programată pentru luni, 19 octombrie, la ora 20:41 BST, cu o rachetă H3 de la Centrul Spațial Tanegashima, din sudul Japoniei.
Aceasta marchează începutul unei misiuni de cinci ani, în care nava spațială va orbita și explora Phobos, va desfășura un lander, va asoliza și va colecta sol și pietre mici. Pentru prima dată, aceste mostre vor fi aduse pe Pământ și studiate în laboratoare.
MMX este condusă de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (Jaxa), în colaborare cu Statele Unite, Franța, Germania și Agenția Spațială Europeană (Esa). Obiectivul științific general este de a elucida originile celor două luni marțiane, cea mai mică dintre ele fiind Deimos, și de a examina evoluția mai largă a lui Marte și a mediului său spațial.
Originea lunilor lui Marte rămâne neclară. Acestea ar putea fi asteroizi capturați de gravitația planetei sau ar fi putut lua naștere în urma unui impact asteroid cu Marte, când materialul rocos expulzat s-a coagulat treptat. Compoziția chimică a lui Phobos, pe care MMX o va analiza, ar putea ajuta la distingerea teoriilor.
Colectarea de mostre de pe Phobos nu este o sarcină simplă. Rusia a încercat acest lucru în 2011, cu misiunea Phobos Grunt, care a ajuns cu succes pe orbita joasă a Pământului, dar nu a reușit să pornească motoarele spre Marte. Jaxa are însă experiență în returnarea de mostre, grație misiunilor Hayabusa (2003–2010) și Hayabusa 2 (2018–2020).
MMX va testa tehnici sofisticate de prelevare adaptate gravitației reduse a lui Phobos, de aproximativ 0,1% din cea terestră. Misiunea va servi și ca test de comunicare între navă și o stație terestră nou dezvoltată.
După lansare, MMX va avea nevoie de un an pentru a ajunge la Marte, în august 2027. Va orbita mai întâi planeta, apoi va intra pe orbita lui Phobos aproximativ o lună mai târziu. Nava are trei module: unul de propulsie, unul de explorare, cu echipamente de asolizare și colectare, și unul de returnare a mostrelor pe Pământ.
Treisprezece instrumente științifice vor explora Phobos. Camerele de înaltă rezoluție Tengoo și Orochi vor cartografia suprafața, iar un altimetru laser (Lidar) va contura relieful. Spectrograful în infraroșu MIRS va analiza mineralele, iar detectorul de raze gamma și neutroni Megane va determina compoziția elementală. De la distanță, MMX va culege date și despre Deimos.
La începutul anului 2029, modulul de explorare va desfășura un rover de mărimea unui cuptor cu microunde, numit Idefix, dezvoltat de Jaxa, agenția franceză Cnes și Centrul Aerospațial German (DLR). Roverul va coborî de la 40–100 de metri altitudine și va funcționa aproximativ 100 de zile, folosind senzori precum un spectrometru Raman și un radiometru pentru a stabili locul de asolizare.
În 2030, modulul va coborî pe Phobos și va rămâne pe suprafață circa 2,5 ore, putând preleva mostre de două ori, din locuri diferite. Va folosi fie instrumentul C-sampler, care forează un carot de până la 2 cm adâncime, fie P-sampler, care suflă un jet de azot pentru a ridica sol și pietre în camera de colectare. C-samplerul oferă o compoziție nealterată de radiația solară, însă P-samplerul, de rezervă, prezintă riscul de a răsturna nava în gravitația redusă.
După ce va strânge cel puțin 10 grame de material, nava va părăsi luna și va reveni pe Pământ în 2031. Sonda cu mostre va fi ejectată, va traversa atmosfera cu parașute și va ateriza în Australia, de unde va fi transportată în Japonia.
Un posibil beneficiu suplimentar: mostrele ar putea conține și material marțian, întrucât Phobos orbitează aproape de planetă și captează constant sol expulzat de impacturi. MMX ar putea fi astfel considerată o versiune redusă a misiunii Mars Sample Return (MSR), proiect comun al agențiilor americane și europene, anulat efectiv de Congresul SUA din cauza presiunilor bugetare.
