Ședințele care ocolesc un nivel ierarhic pot primi sprijinul managerilor săriți, dar contează felul în care sunt organizate
Ședințele de tip „skip-level” presupun o discuție directă, orientată spre relație și bidirecțională, într-un cadru restrâns, între angajați și un manager aflat deasupra superiorului lor direct, sărind unul sau mai multe niveluri de conducere. Ele diferă substanțial de întâlnirile generale de tip „all hands” sau „town hall”: în cadrul lor, angajații pot afla contextul organizațional și rațiunile din spatele procedurilor sau deciziilor și pot câștiga vizibilitate, iar liderii pot înțelege mai bine provocările operaționale de la nivelul de bază.
Un studiu calitativ exploratoriu publicat în IEEE Engineering Management Review a analizat perspectiva a 25 de manageri de prim nivel din ingineria software, din organizații diferite, asupra ședințelor dintre subordonații lor direcți și managerii de al doilea nivel ai acestora. Potrivit autorului, ar putea fi primul studiu dedicat acestei practici publicat într-o revistă științifică cu evaluare prin colegi.
Rezultatele au fost în parte surprinzătoare. Intuiția și cercetările anterioare sugera mai multă rezistență, însă 24 dintre cei 25 de participanți au susținut conceptul unor astfel de ședințe care îi ocolesc. Douăzeci și trei au făcut referire la o implementare concretă din organizația lor: 19 au privit-o pozitiv, trei au apreciat ideea, dar nu implementarea, iar un singur participant s-a opus practicii. Răspândirea acestor ședințe în eșantion a fost astfel mult mai mare decât cea raportată pentru alte contexte.
Participanții au identificat avantaje pentru angajați: vizibilitate mai mare în fața conducerii superioare, ocazia de a semnala preocupări, relații mai solide și o mai bună înțelegere a obiectivelor și constrângerilor organizației. Unii au văzut avantaje și pentru ei înșiși, precum feedback despre propria conducere, oportunități de dezvoltare și aflarea, prin intermediul managerului lor, a unor probleme pe care subordonații nu le-ar împărtăși direct.
La fel de surprinzătoare a fost preferința participanților de a fi excluși din ședințele individuale care îi ocolesc, unii invocând beneficii precum susținerea vocii subordonaților, ocazia acestora de a se afirma și construirea relațiilor. Autorul leagă această deschidere de norme specifice: tendința sectorului tehnologic spre structuri mai plate, distanță redusă față de putere, adaptabilitate și comunicare deschisă; contextul cultural al Statelor Unite, relativ egalitar; preferințele generațiilor mai tinere pentru decizii participative. Sunt caracteristici generale, care nu trebuie considerate predictive pentru comportamentul unei persoane.
Studiul subliniază că nu orice ocolire a nivelului ierarhic este la fel. Ședințele regulate, inițiate de management, pot normaliza practica în cultura organizațională și pot transmite că vocea angajatului este acceptată și solicitată. Ele diferă de ocolirile ad-hoc sau inițiate de angajat pe o problemă anume, care pot fi percepute ca o încălcare a normelor.
Formatele au avantaje diferite: ședințele de echipă sau cu managerul direct prezent pot oferi brainstorming mai amplu și context din mai multe unghiuri, iar cele individuale sau care îi exclud pe managerii direcți pot încuraja mai bine exprimarea sinceră a angajaților.
Contează și ce se întâmplă în afara ședinței. Interacțiunile informale nu au fost asociate, prin ele însele, cu preocupări privind lipsa de aliniere sau cu sentimente negative. O posibilă explicație este că ședințele individuale încurajau exprimarea sinceră, reducând nevoia de canale alternative, iar urmăririle rapide între manageri favorizau alinierea celui ocolit. Abordarea care combina aceste elemente a fost asociată cu cele mai puține cazuri de sentimente negative.
Comportamentul liderilor contează. Toți cei patru participanți cu sentimente negative față de implementările analizate au descris comportamente problematice ale managerilor sau ale subordonaților, precum feedback ignorat, lipsă de urmărire sau reținere în a vorbi deschis. Dintre cei 19 cu o părere pozitivă, 16 și-au exprimat puține îngrijorări legate de comportamentul părților implicate. Ședințele pot avea efecte contrare dacă liderii par nedispuși să asculte sau să acționeze corespunzător.
Studiul exploratoriu nu a testat cauzalitatea, iar eșantionul mic, selectat intenționat, nu permite generalizări statistice. El oferă însă indicii direcționale despre un subiect puțin cercetat și susține necesitatea unor studii suplimentare pentru o aplicare mai bine informată.
