Vulpile prietenoase prezintă modificări într-o regiune cerebrală asociată cu agresivitatea
Cercetătorii care studiază neurologia vulpilor domesticite au identificat diferențe într-o zonă de la baza creierului cunoscută drept hipotalamus ventromedial, regiune asociată anterior cu comportamentul agresiv. Descoperirile provin dintr-un studiu publicat pe 2 noiembrie în revista Current Biology, care a comparat creierele unor vulpi domesticite, agresive și sălbatice.
Hipotalamusul ventromedial este cunoscut pentru rolul său în declanșarea agresiunii, în controlul deciziilor legate de consumul de energie și în comportamentele sociale și instinctele materne. Studiul se bazează pe un experiment clasic început în Siberia la sfârșitul anilor 1950, când geneticieni ruși au observat că unele vulpi argintii de pe fermele de blană erau mai prietenoase cu îngrijitorii, în timp ce altele erau mai agresive.
Cercetătorii au selectat și împerecheat vulpile mai blânde, iar după doar șase generații de selecție au obținut pui care interacționau cu oamenii. Vulpile devenite mai afectuoase au prezentat și trăsături fizice tipice domesticirii, precum urechi căzute și boturi mai scurte.
„Am vrut să înțelegem care sunt bazele neurologice ale acestor schimbări comportamentale care au apărut foarte rapid în urma selecției”, a declarat Eirene Markenscoff-Papadimitriou, profesoară asistentă de biologie moleculară și genetică și autoare principală a lucrării. Ea a precizat că cercetarea are implicații pentru modul în care presiunile de mediu de orice fel pot modifica structura creierului în intervale scurte de timp.
Autorii s-au concentrat asupra hipotalamusului ventromedial deoarece cercetări anterioare identificaseră deja acolo diferite tipuri de celule care controlează agresiunea la șoareci. Împreună cu oamenii de știință din colonia rusă de vulpi, echipa a primit nouă creiere de vulpe argintie: trei de la vulpi crescute pentru blândețe, trei de la vulpi selecționate pentru trăsături agresive și trei de la vulpi sălbatice. Creierele au fost conservate și tăiate în felii foarte subțiri.
În hipotalamusul ventromedial, o tehnică de marcare fluorescentă a ARN-ului le-a permis cercetătorilor să identifice markeri pentru diferite tipuri de celule. Studiile anterioare pe șoareci folosiseră optogenetica, o metodă prin care lumina activează neuroni specifici care exprimă o proteină receptoare numită receptor alfa pentru estrogen. „Dacă îi activezi, șoarecele atacă imediat alt șoarece”, a explicat Markenscoff-Papadimitriou. „Am emis ipoteza că vor exista diferențe în abundența acestui tip particular de celule și am constatat că hipotalamusul vulpilor blânde avea mai puțini dintre acești neuroni care exprimă receptorul pentru estrogen, despre care se știe că fac parte din circuitul agresiunii”, a adăugat ea.
Următorii pași vor implica încercarea de a înțelege de ce domesticirea duce la aceste modificări în hipotalamusul ventromedial, o zonă cerebrală puțin studiată până acum. Anna Kukekova, coautoare a studiului și profesoară asociată de biologie genomică și științe animale, ar putea explora modul în care mutațiile din diferite părți ale genomului vulpii afectează dezvoltarea acestor neuroni specifici.
