Cercetările asupra verdeții urbane și beneficiile asupra sănătății mintale
Într-o lume în care provocările legate de sănătatea mintală cresc vertiginos, cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong (HKU) au descoperit nivelurile optime de verdeață urbană care contribuie la maximizarea bunăstării psihologice. Publicată în revista Nature Cities, această studiu sintetizează patru decenii de dovezi globale, demonstrând o relație de tip curvilinear – în formă de U inversat – între expunerea la verdeață și sănătatea mintală, contestând astfel ideea bine cunoscută că „cu cât mai multă verdeață, cu atât mai bine”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că una din opt persoane la nivel mondial trăiește cu o afecțiune mintală, dar numai 28% dintre acestea primesc un tratament adecvat. În acest context al crizei de sănătate mintală, extinderea verdeții urbane a câștigat atenție ca o intervenție replicabilă și cost-eficientă. Cu studii extensive care leagă expunerea la spații verzi de reducerea stresului, anxietății și depresiei, alături de îmbunătățirea funcțiilor cognitive, se conturează o imagine clară a impactului pozitiv al acesteia.
Anterior, studiile realizate în acest domeniu au generat rezultate inconsistentes și nu au reușit să definească ținte precise pentru planificatorii urbani și designerii. O lacună esențială a fost formă relației dintre verdeață și sănătatea mintală. Deși lucrările anterioare sugerau o relație liniară, dovezile emergente indică un dozar optim moderat.
Pilotat de profesorul Bin Jiang, investigator principal și profesor asociat în cadrul Diviziei de Arhitectură Peisagistică de la HKU, echipa interdisciplinară a efectuat o revizuire sistematică riguroasă și o meta-analiză conform standardelor PRISMA. Procesând 87.761 de înregistrări din baze de date precum Scopus, Web of Science și PubMed (1985–2025), echipa a selectat 69 de curve cantitative doza-reacție, dintre care 35 din perspective la nivelul ochilor (276 puncte de date) și 34 din vederi de sus (251 puncte de date), acoperind studii de pe cinci continenți și zece categorii de rezultate de sănătate mintală.
Utilizând modele aditive generalizate (GAM) și ajustări comparative ale curbelor (liniare, putere, quadratic), analizate prin criteriile AIC, BIC, valoarea p și R² ajustat, analiza a confirmat un model constant de tip U inversat: sănătatea mintală se îmbunătățește cu creșterea verdeții până la un prag moderat, ajunge la platou și apoi poate scădea, ajungând chiar să aibă efecte adverse.
Punctele cheie de prag au fost identificate pentru o aplicare practică. În cazul verdeții la nivelul ochilor, beneficiile ating un maximum de 53,1%, cu un interval foarte benefic între 46,2–59,5% și o gamă non-adversă între 25,3–80,2%. Verdeața văzută din sus (de ex. acoperirea cu copaci derivată din satelit) arată un maxim de 51,2%, fiind foarte benefică între 43,1–59,2% și non-adversă până la 21,1–81,7%. Aceste modele sunt aliniate cu teorii fundamentale, precum Legea Yerkes–Dodson, hormesis și perspectivele din psihologia evoluționistă și de mediu, subliniind modul în care stimulii moderati optimizează răspunsurile umane.
Descoperirile oferă o îndrumare transformativă pentru planificarea urbană și sănătatea publică. În loc să se concentreze pe maximizarea verdeții cu orice preț, orașele ar trebui să vizeze doze moderate pentru a maximiza beneficiile, în timp ce conservă resursele. Verdeața la nivelul străzilor și a spațiilor publice se dovedește a fi deosebit de influentă, meritând prioritate în design. Pragurile de referință permit de asemenea planificatorilor să stabilească minimuri pentru a proteja sănătatea mintală și moderat pentru a evita randamentele diminuate, sprijinind o alocare mai echitabilă și eficientă a terenurilor urbane și a resurselor de întreținere.
Professor Peng Gong, Vicepreședinte și Pro-Vice-Cancelar (Dezvoltare Academica), Profesor de Sustenabilitate Globală la Departamentul de Geografie și la Departamentul de Științe ale Pământului, a comentat: „Această lucrare este o dovadă a utilizării intervențiilor de mediu pentru a aborda provocările critice de sănătate publică….Oferă o bază de dovezi necesară pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de sănătate și bunăstare.”
În concluzie, analiza efectuată de echipa HKU subliniază că echilibrul și moderarea sunt cheile unei sănătăți mintale optime în mediile urbane, având potențialul de a influența semnificativ planificarea urbană și politica de sănătate publică în viitor.
