Motivația și responsabilitatea elevilor, factori-cheie în combaterea bullyingului la ora de educație fizică
Educația fizică a fost dintotdeauna una dintre cele mai așteptate ore ale zilei de școală, pentru că le permite elevilor să iasă din sala de clasă, să se miște și să interacționeze cu colegii într-un mod diferit — condiții propice pentru învățarea unor valori precum camaraderia și cooperarea. Totuși, expunerea fizică și dinamica de interacțiune, comparație și competiție pe care le implică ora pot stârni disconfort unor elevi și, în mediile în care apare bullyingul, pot transforma această oră într-un spațiu potențial nesigur.
În acest context, reacțiile celor care asistă la bullying sunt cruciale pentru a-l opri sau, dimpotrivă, pentru a-l încuraja, iar motivația și responsabilitatea sunt factori-cheie care determină dacă elevii adoptă roluri active. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe mai mult de 1.300 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani de Rafael Clavero Prados, Javier Murillo Moraño, Rafael Zapata Lamana și Juan De Dios Benítez Sillero, în cadrul grupului de cercetare Sport și Educație Fizică pentru Dezvoltare Personală și Socială (GIDEPSO) din Departamentul de Didactici Specifice al Universității din Córdoba.
Modul în care motivația influențează reacțiile martorilor
Pentru a afla cum se raportează bullyingul la motivația din educația fizică, cercetătorii i-au întrebat pe elevi „despre experiența lor cu bullyingul pe care l-au suferit sau la care au asistat”, evaluând totodată motivația acestora față de educația fizică și nivelurile de responsabilitate personală și socială, explică cercetătorul Clavero Prados.
Rezultatele studiului, publicat în revista Physical Education and Sport Pedagogy, se concentrează asupra rolului martorilor și leagă reacțiile acestora, active sau pasive, de interesul lor pentru sport: elevii mai motivați să participe la educația fizică arată și o responsabilitate personală mai mare, ceea ce îi determină să intervină activ în fața unor situații pe care le consideră nedrepte. La polul opus, elevii care au fost victime ale bullyingului prezintă niveluri mai scăzute de motivație față de această materie.
Apărarea activă a victimelor necesită însă mai mult decât dorința de a interveni. Pentru ca acest lucru să se întâmple, „elevii trebuie să se perceapă ca fiind capabili să acționeze și să simtă o responsabilitate personală de a o face”, susțin autorii, subliniind importanța lucrului la nivel individual și social pentru a-i ajuta pe elevi să conștientizeze modul în care comportamentul lor perpetuează situațiile nedrepte sau ajută la oprirea lor.
Cercetătorul Murillo Moraño subliniază astfel importanța „dezvoltării unor modele didactice care să crească responsabilitatea socială, asociată cu o apărare mai activă a victimelor de către elevi”. Din acest motiv, grupul GIDEPSO susține că predarea responsabilității ar trebui să facă parte dintr-o strategie amplă de prevenire a bullyingului, care să abordeze și motivația elevilor, relațiile dintre colegi și reacțiile celor care asistă la astfel de situații.
Educația fizică ca spațiu de învățare a conviețuirii
Studiul face parte dintr-o serie de proiecte de cercetare derulate de GIDEPSO pentru a le oferi profesorilor instrumente de combatere a bullyingului și pentru a transforma atât orele de educație fizică, cât și sportul pentru tineri în spații sigure în care tinerii învață să conviețuiască.
„Rezultatele sunt importante pentru că oferă noi dovezi și ne ajută să completăm programele de intervenție pe care le concegem în acest scop”, explică Benítez Sillero, cercetătorul principal al grupului. Un exemplu este programul PrebullPE, un model practic pe care grupul de cercetare l-a adus deja în săli de clasă și care abordează identificarea bullyingului, gestionarea emoțiilor și dezvoltarea abilităților sociale pentru un climat școlar mai bun.
Astfel, educația fizică poate deveni un spațiu în care se învață nu doar cooperarea și competiția, ci și respectul față de ceilalți, asumarea responsabilităților și poziționarea împotriva nedreptății.
