Echinocțiul de toamnă: Ziua și noaptea, aproape egale
Echinocțiul de toamnă are loc marți, momentul în care lumina și întunericul se împart aproape egal în cursul zilei. El marchează începutul toamnei pentru emisfera nordică și începutul primăverii în emisfera sudică.
La ecuator, soarele se va afla direct deasupra capului la prânz. Echinocțiile sunt singurele momente în care ambii poli, nordic și sudic, sunt iluminați simultan de soare.
De secole, echinocțiile sunt marcate și sărbătorite în întreaga lume. Japonia stabilește zile libere legale în perioada echinocțiilor. La situl mayaș Chichen Itza din Mexic, oamenii se adună în timpul echinocțiului pentru a urmări cum soarele creează un model de umbre ce seamănă cu un șarpe care coboară pe piramida numită El Castillo.
Ce este echinocțiul?
Pe măsură ce Pământul călătorește în jurul soarelui, o face sub un anumit unghi, ceea ce face ca lumina și căldura soarelui să cadă inegal pe jumătatea nordică și pe cea sudică a planetei în cea mai mare parte a anului.
În timpul echinocțiului, înclinarea Pământului nu este nici spre soare, nici departe de acesta, astfel încât atât emisfera nordică, cât și cea sudică primesc o cantitate egală de lumină solară. Soarele răsare aproape exact spre est și apune aproape exact spre vest.
Cuvântul „echinocțiu” provine din două cuvinte latinești care înseamnă „egal” și „noapte”. Aceasta deoarece, la echinocțiu, ziua și noaptea durează aproape la fel de mult, deși una dintre ele poate primi câteva minute în plus, în funcție de locul în care vă aflați pe glob.
Echinocțiul de toamnă din emisfera nordică poate avea loc între 21 și 24 septembrie, în funcție de an. Anul acesta are loc marți, la ora 20:05, ora standard a Europei de Est. Echinocțiul de primăvară poate avea loc între 19 și 21 martie. Momentul exact al echinocțiului este acela în care soarele se află direct deasupra ecuatorului.
Ce este solstițiul?
Solstițiile marchează momentele în care Pământul este înclinat cel mai extrem fie spre soare, fie departe de acesta. Aceasta înseamnă că emisferele primesc cantități foarte diferite de lumină solară, iar zilele și nopțile sunt la cel mai inegal nivel.
La solstițiul de vară din emisfera nordică, jumătatea superioară a Pământului este înclinată spre soare, creând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului. Solstițiul de vară are loc între 20 și 22 iunie.
Opusul se întâmplă la solstițiul de iarnă din emisfera nordică: jumătatea superioară a Pământului este înclinată cel mai mult departe de soare, ceea ce duce la cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Solstițiul de iarnă are loc între 20 și 23 decembrie.
Care este diferența dintre anotimpurile meteorologice și cele astronomice?
Acestea sunt doar două moduri diferite de a împărți anul. În timp ce anotimpurile astronomice depind de modul în care Pământul se mișcă în jurul soarelui, anotimpurile meteorologice sunt definite de vreme.
Meteorologii împart anul în anotimpuri de câte trei luni, pe baza ciclurilor anuale de temperatură. Conform acestui calendar, primăvara începe la 1 martie, vara la 1 iunie, toamna la 1 septembrie și iarna la 1 decembrie.
