Două rezervoare de magmă active descoperite sub vulcanul Masaya, aproape de 2 milioane de oameni
Vulcanul Masaya din Nicaragua se află la doar 21 de kilometri de aproximativ 2 milioane de persoane și este o atracție turistică populară datorită lacului său de lavă. Cercetătorii au identificat dovezi ale două surse de magmă sub vulcanul activ, subliniind importanța înțelegerii tranzițiilor în comportamentul vulcanic și a proceselor magmatice de adâncime mică, mai ales când acestea pot reprezenta pericole pentru comunitățile locale.
Echipa a analizat date satelitare pentru a urmări modificările solului din jurul vulcanului Masaya pe o perioadă de șase ani. Au identificat o fază de subsidență — coborâre a terenului — urmată de o fază de ridicare, interpretată ca o umflare a rezervorului principal, posibil alimentată de o sursă de magmă mai adâncă. În același timp, zona din jurul craterului Santiago și lacul de lavă s-au dezumflat pe toată durata studiului, ceea ce sugerează un sistem de alimentare mai complex.
Rezultatele au fost publicate în Geophysical Research Letters. „Aceste observații ajută oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum se mișcă magma sub Masaya și pot îmbunătăți monitorizarea și prognoza erupțiilor în viitor”, a declarat Lizzie Johnson, autoarea principală a lucrării.
Masaya este un vulcan complex, cu o serie de cratere și caldere suprapuse, situat lângă capitala Nicaragua, Managua. Sistemele sale magmatice sunt complexe și dinamice, fiind încă insuficient înțelese. „O înțelegere aprofundată a activității vulcanice și a pericolelor asociate este esențială, deoarece aproximativ 2 milioane de oameni trăiesc în apropiere, iar caldera este parc național și destinație turistică populară”, a spus Johnson. Deși ultimul flux major de lavă a avut loc în 1772, vulcanul emite în mod constant degazări care pot genera concentrații periculoase de dioxid de sulf.
Young Cheol Kim a explicat că scopul studiului a fost de a înțelege vulcanul pentru a îmbunătăți prognoza și comunicarea riscurilor. „Monitorizarea continuă ne permite să înțelegem activitatea de bază și să observăm dacă apar schimbări”, a spus el, adăugând că anumite modificări pot indica niveluri mai ridicate de activitate și potențiale erupții, ceea ce ar permite avertizarea oportună a populației.
Pentru a identifica schimbările semnificative, cercetătorii au folosit date geodezice spațiale colectate de satelitul Sentinel-1, care trece deasupra zonei aproximativ o dată la 12 zile. Datele au fost obținute prin metoda radar cu apertură sintetică interferometrică (InSAR), care permite penetrarea norilor cu radiații cu microunde și măsurarea distanței dintre satelit și sol. „Penetrarea norilor este importantă pentru vulcanii din zone tropicale, cum este Masaya, unde cerul este adesea acoperit”, a explicat Kim.
În perioada 2018–2024, solul calderei a coborât mai întâi și apoi a crescut. „Când terenul coboară, probabil magma se scurge din vulcan, iar când începe să urce, poate însemna că magma nouă pătrunde în sistem”, a spus Johnson. În același timp, zona din jurul craterului Santiago s-a dezumflat continuu, independent de umflarea rezervorului principal, indicând un al doilea rezervor, mai puțin adânc.
Cercetătorii au precizat că nu au identificat pericole imediate pentru comunitatea din jurul vulcanului Masaya. Monitorizarea continuă a modificărilor sistemului magmatic și o mai bună înțelegere a acestuia facilitează identificarea hazardelor. „Studii geodezice și de modelare pe termen lung vor oferi o înțelegere mai completă și vor permite monitorizarea și atenuarea eficientă a riscurilor la Masaya și la alți vulcani bazaltici cu lacuri de lavă”, a concluzionat Johnson.
