Ierni cumplite în Transilvania secolului al XVII-lea: ce dezvăluie documentele vechi
O analiză amplă a documentelor istorice din Transilvania a reconstituit condițiile climatice ale secolului al XVII-lea, una dintre cele mai reci perioade ale Micii Epoci Glaciare în Europa. Cercetătorii au adunat 937 de însemnări scrise provenind din 68 de localități transilvănene, pentru a reconstitui fenomenele meteo extreme și modul în care acestea au afectat viața oamenilor.
O metodă bazată pe verificarea surselor
Informațiile despre vremea de acum câteva secole nu pot fi preluate automat din orice însemnare. De aceea, două persoane au evaluat separat fiecare relatare, păstrând numai evenimentele confirmate de mai multe surse. În plus, rezultatele au fost comparate cu dovezi fizice, precum gheața din peșteri și inelele copacilor.
Mențiunile au fost împărțite în mai multe categorii: referiri explicite la starea vremii, indicii indirecte precum coacerea întârziată a culturilor sau înghețarea râurilor, dar și consecințe precum recoltele distruse și creșterea prețurilor la alimente.
Ierni aspre și precipitații abundente
Rezultatele conturează o realitate dură: documentele atestă 55 de ierni deosebit de aspre în cursul secolului al XVII-lea, dintre care 36 între 1645 și 1700. Cu toate acestea, au existat și perioade de răgaz, cu veri calde și ierni blânde. În privința precipitațiilor, ploile abundente și celelalte condiții neobișnuit de umede au fost semnalate mult mai des decât secetele, deși acestea din urmă au apărut și ele.
Foamete, scumpiri și boli
Fenomenele meteo extreme au avut urmări grave pentru populație: recolte compromise, prețuri la alimente crescute abrupt, foamete răspândită și condiții care au favorizat răspândirea unor boli precum ciuma. Vremea vitregă a agravat situația unor comunități deja afectate de războaie și de instabilitate politică.
Cercetătorii notează însă că aceste evenimente climatice trebuie privite ca factori suplimentari de presiune, care au intensificat dificultățile existente, și nu ca singurele cauze ale foametei, epidemiilor sau tulburărilor sociale.
Posibile cauze ale răcirii regionale
Conform studiului, printre factorii care ar fi putut contribui la răcirea regiunii se numără activitatea solară redusă, erupțiile vulcanice și schimbările curenților de aer. Totuși, cercetătorii nu au putut stabili cât de mare a fost contribuția fiecăruia dintre acești factori la vremea din Transilvania.
